Tagged Fotografie Documentara

Sicilia 2015

to Gian Carlo

Sicilia…taramul mafiotilor, al pistolarilor, al Alfelor cu geamuri fumurii, al ochelarilor negri, palariilor cu boruri largi si pistoalelor ascunse mai mult sau mai putin subtil sub hainele elegante din piele.

Ei bine, n-as indrazni sa spun ca nu exista cum nu indraznesc sa ma leg de Mos Craciun. Personajele de genul Nasul, Tano Cariddi sau orice alt personaj de film sunt la fel de facil de descoperit in Sicilia cum poate fi descoperit Dracula in zona Branului.

Sicilia e o experienta personala, intima as indrazni s-o numesc, cum probabil reprezinta mai toate destinatiile pe care ajungi sa le atingi, chiar si atunci cand ajungi sa zaci la plaja, perfect ecranat de un strat gros de ulei sintetic, placut mirositor.

Read more

Omul de la fereastra

Omul de la fereastra

Cum e sa fii singur? Atat de singur incat nici macar sa nu te mai regasesti printre propriile-ti ganduri? Sa fie liniste, s-ar auzi din strafundul gandurilor nostre…

…iar la cativa metri in spatele tau, dupa zidul care-ti tine tot timpul rece sa urle vacarmul strazii colorate, vesele, unde energia creste odata cu rasaritul Soarelui si scade dupa ce el e demult apus.

In viata ta ai vazut oameni zambind, ai zambit odata cu ei, erai plin de viata si totul in jurul tau era viu, dar acum vezi lumina patrunzand prin luminatorul cladirii vechi in coltul careia se zareste fereastra camarutei tale, ultima reduta in fata intunericului apasator care te inconjoara.

Read more

Istanbul 2014

Adrian Andrunachi Photography

Istanbul e pentru mine cel mai frumos oras din Europa, pe care l-am vizitat, evident dupa Brasov…

Am ajuns prima data la Istanbul in 2005 cand am avut parte si de cea mai lunga sedere a mea (vreo doua saptamani) in orasul intins pe doua continente. Suna bine chestia asta cu orasul intins pe doua continente…daca apuci sa treci podul.

La acel moment faceam fotografie mai mult cu sufletul, memorand acele “cadre” care-ti incanta de obicei sufletul. Altfel foloseam telefonul, o tentativa primitiva de a capta imagini. Au urmat apoi cateva deplasari in interes de serviciu si vreo alte doua in interes personal, adica in concediu.

Read more

Vama (Veche) sub lumini de…Vama

Adrian Andrunachi Photography

Dupa trei saptamani de deplasari si activitate corporatista sustinuta, revenit acasa, am simtit nevoia unei evadari, fie ea chiar si de cateva ore.

Dupa ce in ultimele doua saptamani, chinuit, am reusit sa fac niste poze prin locurile prin care am umblat, mi-am spus ca trebuie neaparat sa incerc si un cadru romanesc autentic, unde oamenii sa fie nepasatori la vederea aparatului, sa nu-mi pozeze sau sa se uite urat, poate chiar cu intentia de a-mi sterpeli aparatul, care desi vechi, in mintea lor probabil e inca valoros prin natura lui, ci nu a ceea ce poate transpune.

Read more

Maroc de la naftalina

Adrian Andrunachi Photography

Inclin sa cred ca experimentul “Lisabona de la Naftalina” a reusit, cel putin eu fiind placut surprins sa gasesc printre poze prafuite cateva care sa-mi mai spuna ceva, oricat de mic ar fi acel ceva.

“Maroc de la Naftalina” are la baza aceeasi abordare. Inclin sa cred ca la un anumit moment din viata ceea ce parea a fi deosebit candva are premise de a deveni banal, iar ceea ce candva era parea banal sa devina ulterior atractiv. Fundamental nimic nu s-a schimbat in afara de noi, oamenii care pe zi ce trecem evoluam, trecem la un alt nivel de perceptie fata de tot ceea ce ne inconjoara.

 

Read more

Lisabona de la naftalina

Adrian Andrunachi Photography

Lisabona e poate unul dintre orasele europene cu cel mai mare potential fotografic, cel putin vazut prin prisma fotografiei de strada.

Am vizitat Lisabona in primavara lui 2010 alaturi de un grup de fotografi apartinand Scoalii de Poetica Fotografica “Francisc Mraz”. Nu cred ca as gresi prea tare spunand ca, ajungand acolo am avut un singur scop: sa facem poze.

 

Read more

Ziua Artei Fotografice in Romania

Adrian Andrunachi Photography

Pe langa toate zilele posibile pe care le putem gasi in calendar, iata ca din 2010, pe data de 11 ianuarie exista si Ziua Artei Fotografice in Romania. Detalii?

“Hotărârea privind declararea datei de 11 ianuarie Ziua Artei Fotografice în România este semnată de premierul Emil Boc şi contrasemnată de ministrul Culturii Kelemen Hunor şi de viceprim-ministrul Marko Bela.

Read more

Magura, Brasov – Un sat in varf de munte

Adrian Andrunachi Photography

Am incercat sa scriu ceva mai multe despre Magura, dar din nefericire nu mi-am gasit cuvintele. Au facut-o insa altii cu mult mai bine inaintea mea. 🙂

“Satul Măgura, deşi se află la numai 40 de kilometri de Braşov şi la o aruncătură de băţ de Bran-Moeciu, e departe de zgomotele asfaltului şi aglomeraţia oraşului, cu peisaje uluitoare, gospodării risipite pe dealuri şi oameni care-şi duc traiul aspru, de munte. Când veţi ajunge însă acolo, o să vă zâmbească blând și o să vă invite să le treceţi pragul.

Sibiu, Romania

Adrian Andrunachi Photography

Desi cred ca tarie ca Brasovul e orasul cel mai frumos din Romania, weekend-ul trecut am ajuns pentru cateva ore la Sibiu unde oarecum, spre surprinderea mea, m-am simtit chiar ca acasa. Ador oamenii din aici, par atat de linistiti, atat de caldurosi, parca-s rupti dintr-o  alta lume, o lume de poveste, unde fiecare zi rasuna ca o simfonie a lui Beethoven, grava, taioasa, nesigura, dar inconjurata de dragoste si beatitudine.

Nu va lasati totusi indusi in eroare de selectia de poze pe care am ales-o. Realitatea mea poate fi deformata de obiectivul aparatului de fotografiat ori de cel din spatele lui 😉 In plus toti oamenii veseli arata in mare masura la fel, odata ce l-ai fotografiat pe unul dintre ei, toti ceilalti iti vor parea la fel. Apoi, prin natura “injectiei zilnice”, in special cea de la ora 5 noi, romanii suntem in cautare de latura dramatica a vietii nostre. Ne cam place sa vedem oameni tristi si neajutorati, asociindu-ne sau proiectand pe ei toate relele care ni se arata.

 

 

Read more

Team Buliding, un complex de oportunitati!

Adrian Andrunachi Photography

Cred ca-i deja evident faptul ca ne petrecem o mai mare parte din timp la serviciu decat acasa (fireste, se aplica pentru cine merge la serviciu). Asta presupune ca de-a lungul vietii ajungem sa dezvoltam mai multe relatii de familie, in afara de cea de acasa. Acum depinde de fiecare cate familii schimba pe parcursul vietii sale, referindu-ma aici mai degraba la cea profesionala. 🙂 Cert este ca in cadrul celeilalte familii (a se citi cea de la serviciu) ajung la un moment dat sa se cristalizeze niste legaturi care continua sa dainuiasca pana la “adanci batraneti”. Acest lucru poate constitui bazele unui astfel de concept, cineva, un corporatist creand astfel notiunea de Team Building.

Read more