Cred ca-i deja evident faptul ca ne petrecem o mai mare parte din timp la serviciu decat acasa (fireste, se aplica pentru cine merge la serviciu). Asta presupune ca de-a lungul vietii ajungem sa dezvoltam mai multe relatii de familie, in afara de cea de acasa. Acum depinde de fiecare cate familii schimba pe parcursul vietii sale, referindu-ma aici mai degraba la cea profesionala. 🙂 Cert este ca in cadrul celeilalte familii (a se citi cea de la serviciu) ajung la un moment dat sa se cristalizeze niste legaturi care continua sa dainuiasca pana la “adanci batraneti”. Acest lucru poate constitui bazele unui astfel de concept, cineva, un corporatist creand astfel notiunea de Team Building.
Se pare ce fundamental acest concept a prins atat de bine in corporatii, incat oamenii din cadrul aceluiasi colectiv ajung sa-i simta lipsa imediat ce evenimentul s-a consumat. Sa fie de la petrecerea organizata ad-hoc dupa o zi istovitoare de activitati extra-profesionale, sa fie de la relatiile nou construite sau poate consolidate, de faptul ca ajungi sa-ti dai seama ca langa tine, Xulescu e de fapt un om interesant de la care ai putea invata ceva sau care aparent sare neconditionat in ajutorul altora? Sa fie oamenii din jurul tau aceia cu care ai vrea sa-ti petreci si mai mult timpul, sau pur si simplu iti petreci un weekend pe banii firmei, la finalul zilei fiecare individ ramane cu ceva puternic pozitiv?
Personal cred ca adevarul e undeva la mijloc. Da firma cheltuieste niste bani ca sa le ofere angajatilor o forma de distractie si de coeziune a grupului, insa nu cred ca ajuta neaparat la dezamorsarea tensiunilor deja existente sau la rearanjarea “bisericutelor”. Totusi, privind imaginea de ansamblu toata lumea are de castigat din chestia asta, asa ca…Team Building Rulz! Nu-i asa?
Share it if you like it!!!